balsamină definitie

BALSAMÍNĂ s.f. Plantă ornamentală, originară din India, cu flori albe-roșietice sau pestrițe, așezate la subsuoara frunzelor. [< fr. balsamine]. substantiv feminin balsamină

BALSAMÍNĂ s. f. plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roșietice sau pestrițe, la subsuoara frunzelor. (< fr. balsamine) substantiv feminin balsamină

*balsamínă f., pl. e (vgr. balsamine, o plantă, lat. balsaminus, -ina, inum, de balsam, d. balsamum, balsam; fr. balsamine). Bot. O plantă de grădină originară din India, cu frunze lanceolate dințate, cu florĭ albe, roșiĭ saŭ pestrițe și cu fructe capsulare care se deschid subit cînd le atingĭ (impátíens balsamina saŭ balsamina hortensis). – Pop. copăcel (Bz.), nacîl (Cov.), pĭersicel (Prah.), slăbănog (Mold. nord) și altfel. substantiv feminin balsamină

balsamínă s. f., g.-d. art. balsamínei; pl. balsamíne substantiv feminin balsamină

balsamină f. plantă de toamnă, originară din India, cultivată în grădini pentru frumusețea florilor sale. substantiv feminin balsamină

BALSAMÍNĂ, balsamine, s. f. Plantă erbacee anuală, cu flori albe-roșietice, cu frunze lanceolate și cu fructe în formă de capsulă, care se deschid brusc când sunt atinse; canale (Impatiens balsamina). – Din fr. balsamine. substantiv feminin balsamină

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului balsamină

balsamină   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular balsami balsamina
plural balsamine balsaminele
genitiv-dativ singular balsamine balsaminei
plural balsamine balsaminelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z