balot definitie

BALÓT s.n. Pachet, legătură mare (de mărfuri, de lucruri etc.); (spec.) bal², legătură, pachet (de bumbac, de lână etc.). ◊ Fier sau oțel-balot = bandă de oțel care servește la legarea baloturilor, la confecționarea cercurilor de butoaie, a șinelor de roți etc. [Pl. -turi. / < fr. ballot]. substantiv neutrubalot

balót s. n. / s. m., balóturi / balóți substantiv neutrubalot

*balót n., pl. urĭ (fr. ballot, d. balle, minge. V. bală 2). Mare pachet de marfă: balot de bumbac. V. chermea, teanc. substantiv neutrubalot

BALÓT s. n. pachet, legătură mare de mărfuri, de diferite obiecte etc.; bal². ◊ oțel-balot = bandă de oțel la legarea baloturilor, la confecționarea cercurilor de butoaie etc. (< fr. ballot) substantiv neutrubalot

BALÓT¹ adj. n. invar. (În expr.) Oțel-balot = bandă de oțel laminat la cald, de grosime mică, întrebuințată la confecționarea cercurilor de butoaie, a șinelor de roți etc. – Fr. ballot. substantiv neutrubalot

BALÓT², baloturi, s. n. Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; (în special) pachet de bumbac, de lână etc.; legătură mare de haine, de rufe etc. – Fr. ballot. substantiv neutrubalot

balot m. 1. pachet mic de mărfuri; 2. zece topuri de hârtie. substantiv neutrubalot

BALÓT, baloturi, s. n. Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; (spec.) pachet de bumbac, de lână etc.; legătură mare de haine, de rufe etc.; bal². ♦ Oțel-balot = bandă de oțel utilizată la confecționarea cercurilor de butoaie, la ambalaje etc. [Pl. și: (m.) baloți] – Din fr. ballot. substantiv neutrubalot

BALÓT², baloturi, s. n. Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; legătură mare de haine, rufe etc. într-un ambalaj de pînză; (în limbajul comercial, în spe­cial) pachet de bumbac, de lînă, de iută etc. Stam ceasuri întregi după baloturi de postav și după grămezi de pește sărat în fața casei. CAMIL PETRESCU, T. II 241. Cînd schela fu gata, cei aleși pentru lucru se suiră sus, deschiseră hambarele, apoi începură a lucra. Unii luară baloturile uriașe, le înălțară pe umeri. DUNĂREANU, N. 13. Hamalii portului umblau în sus și în jos, ca furnicile, scoțînd din magaziile adînci ale pîntecosului vas plutitor baloturi și butoaie cu marfă. ODOBESCU, S. III 248. substantiv neutrubalot

*pachét n., pl. e (fr. paquet, d. engl. packet, din răd. pacc-, care pare de origine celtică; germ. pack, it. pacco, pachetto, rus. pakét. V. pac 1). Lucru învălit [!] în ceva saŭ legătură nu prea mare de maĭ multe lucrurĭ puse la un loc, cum ar fi niște bomboane, ceaĭ, tutun, cărțĭ ș. a. (Cînd e maĭ mare, se zice balot). V. și colet și boccea. substantiv neutrupachet

oțél-balót s. n. substantiv neutruoțel-balot