BALNEÁR, -Ă adj. De băi. ◊ Stațiune balneară = localitate unde se găsesc băi folositoare pentru vindecarea unor boli. [Pron. -ne-ar. / < fr. balnéaire, lat. balnearis]. adjectivbalnear
BALNEÁR, -Ă, balneari, -e, adj. De băi1 (II). Stațiune balneară. [Pr.: -ne-ar] – Fr. balnéaire (lat. lit. balnearius). adjectivbalnear
*balneár, -ă adj. (lat. balnearius). De băĭ: stațiune balneară. adjectivbalnear
balneár (-ne-ar) adj. m., pl. balneári; f. balneáră, pl. balneáre adjectivbalnear
balnear a. privitor la băi: stațiune balneară. adjectivbalnear
BALNEÁR, -Ă, balneari, e, adj. De băi1 (II); privitor la băile curative. Cură balneară. [Pr.: -ne-ar] – Din fr. balnéaire, lat. balnearius. adjectivbalnear
BALNEÁR, -Ă, balneari, -e, adj. De băi. Stațiune (sau localitate) balneară = localitate unde se face o cură pentru vindecarea anumitor boli. Zeci de mii de oameni ai muncii aflați în concediu de odihnă în pitoreștile stațiuni balneare și climaterice scriu despre zilele minunate petrecute acolo. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2715. Pronunțat: -ne-ar. adjectivbalnear
balnear adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | balnear | balnearul | balneară | balneara |
plural | balneari | balnearii | balneare | balnearele | |
genitiv-dativ | singular | balnear | balnearului | balneare | balnearei |
plural | balneari | balnearilor | balneare | balnearelor |