BALCANIZÁRE s.f. Faptul de a (se) balcaniza. [< balcaniza]. substantiv femininbalcanizare
BALCANIZÁ vb. I. tr., refl. A da (sau a căpăta) un caracter balcanic. [Cf. germ. balkanisieren]. verb tranzitivbalcaniza
BALCANIZÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta un caracter balcanic. (< fr. balkaniser) verb tranzitivbalcaniza
balcanizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | balcanizare | balcanizarea |
plural | balcanizări | balcanizările | |
genitiv-dativ | singular | balcanizări | balcanizării |
plural | balcanizări | balcanizărilor |