balanțier definitie
- Vezi aici mai multe rimebalanțier
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuba
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubal
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuer
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuier
BALANȚIÉR s.n. v. balansier. substantiv neutrubalanțier
BALANȚIÉR, balanțiere, s. n. v. balansier. substantiv neutrubalanțier
BALANSIER, balansiere, s. n. 1. Element al unui mecanism care poate transmite o mișcare oscilatorie de la o extremitate la alta; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bară lungă și subțire utilizată de acrobații pe sârmă pentru a-și menține echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere, în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. – Var.: (înv., 2) balanțier s. n.] – Din fr. balancier. substantiv neutrubalansier
BALANȚIÉR s. n. v. balansier. substantiv neutrubalanțier
BALANȚIÉR s. n. v. balansier. substantiv neutrubalanțier
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibalanțier
| balanțier | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | balanțier | balanțierul |
| plural | balanțiere | balanțierele | |
| genitiv-dativ | singular | balanțier | balanțierului |
| plural | balanțiere | balanțierelor | |