reduceri si promotii 2018
Definitie bairam - ce inseamna bairam - Dex Online

bairam definitie

bairám (fam.) (bai-) s. n., pl. bairámuri substantiv neutru bairam

Bairám (numele unor sărbători musulmane) (Bai-) s. propriu n. substantiv neutru bairam

BAIRÁM, bairamuri, s. n. 1. (Turcism) Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere; chef mare. [Pr.: bai-] – Tc. bayram. substantiv neutru bairam

bairam, bairamuri s. n. (adol.) petrecere cu dans substantiv neutru bairam

baĭrám n., pl. urĭ (turc. baĭram, d. pers. pop. bariam, sărbătoare). Sărbătoare cu care musulmaniĭ îșĭ termină postu cel mare numit ramadan. Fig. Fam. Mare chef: a trage un baĭram. substantiv neutru baĭram

bairam n. 1. sărbătoare cu care Mahomedanii termină ramadanul sau postul lor; cu acea ocaziune Domnii români trimiteau daruri Sultanului și altor Turci cu vază (așa numitul poclon de bairam ori bairamlâc): e bairamul vesel, Stambul e în picioare AL.; 2. fam. petrecere, chef: ce mai bairam o sa facem! [Turc. BAIARAM]. substantiv neutru bairam

BAIRÁM, bairamuri, s. n. 1. Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere, chef mare. – Din tc. bayram. substantiv neutru bairam

BAIRÁM, bairamuri, s. n. 1. (Turcism rar) Numele a două mari sărbători religioase musulmane. ◊ Ploconul bairamului = darul pe care domnii romîni erau obligați să-l trimită la Poarta otomană cu ocazia acestor sărbă­tori. Ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamu­lui, văcăritul. BĂLCESCU, O. I 17. 2. (Familiar) Petrecere, chef mare, zaiafet. – Pronunțat: ba-i-ram și (mai rar) bai-ram. substantiv neutru bairam

BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie. – Din baie1. verb băi

BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra în mină. – Din baie2. verb băi

BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. – Din baie1. verb băi

BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie2. verb băi

băí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 să băiáscă verb băi

BĂÍ, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie; a se îmbăia, a se scălda. (F i g.) [Burghezii] trîndavi, lacomi, mîndri se scald și se băiesc în lacrimi de-a mulțimii. CON­TEMPORANUL, I 205. verb băi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bairam

bairam   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bairam bairamul
plural bairamuri bairamurile
genitiv-dativ singular bairam bairamului
plural bairamuri bairamurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z