baian definitie
- Vezi aici mai multe rimebaian
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuba
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubai
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuan
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuian
BAIÁN s.m. (Liv.) Bard al vechilor legende ucrainene și rusești. // s.n. Armonică de mână, folosită mai ales în fosta U.R.S.S.; acordeon. [Pron. -ian. / < rus. baian]. substantiv masculinbaian
BAIÁN I. s. m. cântăreț de balade rus sau ucrainean. II. s. n. armonică de mână, cu butoni în loc de clape. (< rus. baian) substantiv masculinbaian
BAIÁN, (1) baiani, s. m., (2) baiane, s. n. 1. S. m. Cântăreț rus sau ucrainean de balade. 2. S. n. Armonică de mână, cu butoni în loc de clape, folosită de baiani (1). [Pr.: ba-ian] – Din rus. baian. substantiv masculinbaian
BAIÁN s.m. (Liv.) Bard al vechilor legende ucrainene și rusești. // s.n. Armonică de mână, folosită mai ales în fosta U.R.S.S.; acordeon. [Pron. -ian. / < rus. baian]. substantiv neutrubaian
BAIÁN I. s. m. cântăreț de balade rus sau ucrainean. II. s. n. armonică de mână, cu butoni în loc de clape. (< rus. baian) substantiv neutrubaian
BAIÁN, (1) baiani, s. m., (2) baiane, s. n. 1. S. m. Cântăreț rus sau ucrainean de balade. 2. S. n. Armonică de mână, cu butoni în loc de clape, folosită de baiani (1). [Pr.: ba-ian] – Din rus. baian. substantiv neutrubaian
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibaian
| baian substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | baian | baianul |
| plural | baiane | baianele | |
| genitiv-dativ | singular | baian | baianului |
| plural | baiane | baianelor | |
| baian substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | baian | baianul |
| plural | baiane | baianele | |
| genitiv-dativ | singular | baian | baianului |
| plural | baiane | baianelor | |