baiadéră (baiadére), s. f. – Dansatoare indiană. Fr. bayadère. Este dublet al lui baidir, s. n. (var. bai(a)der, baederă) „basma, fular”; această ultimă semnificație se explică prin moda romantică a vălurilor lungi transparente, imitîndu-le pe cele folosite de baiadere (Philippide, Arhiva, XX, 480; Bogrea, Dacor., I, 292; Iordan, BF, II, 164, și VI, 150). Candrea îl explică prin germ. Beider[wand]. substantiv femininbaiaderă
BAIADÉRĂ s.f. Dansatoare indiană. [Pron. -ia-. / < fr. bayadère, cf. port. bailadeira]. substantiv femininbaiaderă
BAIADÉRĂ s. f. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice. (< fr. bayadère, port. bailadeira) substantiv femininbaiaderă
BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. – Fr. bayadère. substantiv femininbaiaderă
*baĭaderă f., pl. e (fr. bayadére, d. pg. bailadeira, d. bailar = it. ballare. V. bai, baĭder). Dansatoare orientală. substantiv femininbaĭaderă
baiadéră (pop.) s. f., g.-d. art. baiadérei; pl. baiadére substantiv femininbaiaderă
baiaderă f. dănțuitoare indiană. substantiv femininbaiaderă
BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. [Pr.: ba-ia-] – Din fr. bayadère. substantiv femininbaiaderă
BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare orientală. Mai departe este Delhi, cetate fără rivale... Vin’ de-mi vezi țara de atîte minuni plină... Vino de privește danțul tinerelor baiadere. NEGRUZZI, S. II 131. substantiv femininbaiaderă
baiaderă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | baiaderă | baiadera |
plural | baiadere | baiaderele | |
genitiv-dativ | singular | baiadere | baiaderei |
plural | baiadere | baiaderelor |