bahic definitie

BÁHIC, -Ă adj. (Liv.) Consacrat lui Bachus; de băutură; anacreontic. // s.f. Cântec de petrecere. [Scris și bachic. / < fr. bachique, cf. Bachus – zeul vinului la romani]. adjectivbahic

BÁHIC, -Ă I. adj. consacrat lui Bachus; de băutură, de chef. II. s. n. cântec de petrecere. III. s. m. picior metric (antic) dintr-o silabă scurtă și două lungi. (< fr. bacchique, lat. bacchicus) adjectivbahic

BÁHIC, -Ă, bahici, -e, adj. Al lui Bachus, închinat lui Bachus (zeul vinului la romani); de băutură, anacreontic. Cântec bahic. – Fr. bachique (lat. lit. bacchicus). adjectivbahic

*báhic v. bachic. adjectivbahic

báhic adj. m., pl. báhici; f. báhică, pl. báhice adjectivbahic

BÁHIC, -Ă, bahici, -ce, adj. Care se referă la zeul Bachus, închinat lui Bachus. ♦ De băutură, de chef. ◊ Cântec bahic = cântec de petrecere, cântec de pahar. – Din fr. bachique, lat. bacchicus. adjectivbahic

BÁHIC, -Ă, bahici, -e, adj. (Livresc) Al lui Bachus, închinat lui Bachus (zeul vinului); de băutură; ana­creontic. Cîntece bahice. adjectivbahic