bageac definitie

credit rapid online ifn

bageác (= bageacă) s. n., pl. bageacuri / bagece substantiv neutrubageac

bageác n., pl. gece și geacurĭ (turc. bağak, picĭor, crac, infl. de bagea și de ogeac). Mold. sud. Horn. substantiv neutrubageac

credit rapid online ifn

bageác/bageácă (reg.) s. n./s. f., pl. bageácuri/bagéci substantiv neutrubageac

BAGEÁC s. n. v. bageacă. substantiv neutrubageac

bageác (bageacuri), s. n. – Lucarnă, fumar. – Var. bagea(că), bageag(ă). Mr. băgé,, megl. báğă. Tc. baca(k) (Șeineanu, II, 35; Lokotsch 167; Ronzevalle 43; Graur, GS, VI, 330); cf. ngr. μπαδζάϰ, alb. bağë, bg. badza. Pușcariu, Dacor., VIII, 107, pare a considera bagea drept formă primitivă, și bageacă drept rezultat al contaminării cu ogeac. substantiv neutrubageac

BAGEÁC, bageacuri, s. n. (Reg.) Deschizătură în formă de ferestruică în acoperișul caselor țărănești, al unei șuri etc., prin care pătrunde lumina și care servește uneori drept horn; lucarnă, bagea, fumar, hogeac. [Var.: bageacă s. f.] – Contaminare între bagea și ogeac. substantiv neutrubageac

bageacă f. Mold. ochiul podului, gura de jos a coșului pe unde iese fumul. [Suceava bagea = turc. BADJÀ; varianta bageac(ă), se datorește influenței analogice a sinonimului ogeac]. substantiv neutrubageacă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibageac

bageac  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bageac bageacul
plural bageacuri bagecele
genitiv-dativ singular bageac bageacului
plural bageacuri bageacurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z