bagatelă definitie

credit rapid online ifn

bagatélă (bagatéle), s. f. – Fleac, lucru neînsemnat. – Var. (înv.) bagatel. Mr. bagatelă. Fr. bagatelle; în mr., direct din it. bagatella (Ruffini 338). Der. bagateliza, vb. substantiv femininbagatelă

BAGATÉLĂ s.f. 1. Lucru neimportant; fleac, nimic. ♦ Obiect de mică valoare. 2. Piesă muzicală scurtă, compusă pe o temă ușoară. [Var. bagatel s.n. / < fr. bagatelle, it. bagatella]. substantiv femininbagatelă

credit rapid online ifn

BAGATÉLĂ s. f. 1. lucru neimportant; fleac. ◊ obiect de mică valoare. 2. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2). (< fr. bagatelle, it. bagatella) substantiv femininbagatelă

BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; fleac. ♦ Obiect de mică valoare, neînsemnat. 2. Mică compoziție muzicală pe o temă ușoară. [Var.: bagatél s. n.] – It. bagattella (fr. bagattelle). substantiv femininbagatelă

*bagatélă f., pl. e (fr. bagatelle, d. it. bagattella). Lucru de puțină valoare, fleac. – Vulg. -tel și -del, n., pl. -urĭ. substantiv femininbagatelă

bagatélă s. f., g.-d. art. bagatélei; pl. bagatéle substantiv femininbagatelă

bagatelă f. 1. lucru de puțină valoare; 2. pl. bagateluri, un fel de horbote sau dantele: cearșaf cu bagateluri. substantiv femininbagatelă

BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei pentru pian. [Var.: bagatel s. n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle. substantiv femininbagatelă

BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică impor­tanță, lucru de nimic, o nimica toată, fleac. Triizăci și doi de galbini.O bagatelă. ALECSANDRI, T. I 80. O vorbă, o bagatelă le da prilej de sfadă. NEGRUZZI, S. II 242. în zadar, mai deunăzi, am vrut, prin poezie, Să scap d-o bagatelă, d-o mică datorie. ALEXANDRESCU, P. 81. ♦ (Concretizat) Ai făcut inventariul tuturor bagate­lelor din colonadă. NEGRUZZI, S. I 329.Mică compoziție muzicală pe o temă ușoară. Bagatelă în stil romînesc a compozitorului I. Scărlătescu. – Variantă: bagatél, bagatele și (învechit) bagateluri (CREANGĂ, A. 81, FILIMON, C. 157), s. n. substantiv femininbagatelă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibagatelă

bagatelă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bagate bagatela
plural bagatele bagatelele
genitiv-dativ singular bagatele bagatelei
plural bagatele bagatelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z