bagatel definitie

credit rapid online ifn

BAGATÉL s.n. v. bagatelă. substantiv neutrubagatel

BAGATÉL s. n. v. bagatelă. substantiv neutrubagatel

credit rapid online ifn

BAGATÉL s. n. v. bagatelă. substantiv neutrubagatel

BAGATÉL s. n. v. bagatelă. substantiv neutrubagatel

*bagatélă f., pl. e (fr. bagatelle, d. it. bagattella). Lucru de puțină valoare, fleac. – Vulg. -tel și -del, n., pl. -urĭ. substantiv neutrubagatelă

BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei pentru pian. [Var.: bagatel s. n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle. substantiv neutrubagatelă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibagatel

bagatel  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bagatel bagatelul
plural bagatele bagatelele
genitiv-dativ singular bagatel bagatelului
plural bagatele bagatelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z