BADINÁJ s.n. (Franțuzism) Glumă, șagă. [< fr. badinage]. substantiv neutrubadinaj
BADINÁJ s. n. glumă, șagă. (< fr. badinage) substantiv neutrubadinaj
badinaj substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | badinaj | badinajul |
plural | badinaje | badinajele | |
genitiv-dativ | singular | badinaj | badinajului |
plural | badinaje | badinajelor |