backhand definitie

credit rapid online ifn

BACKHAND s.n. Lovire a mingii la tenis din rever (2) [în NODEX și DN], mâna care ține racheta având palma îndreptată spre corp. [Pl. -duri, pron. béc-hend, var. bechend s.n. / < engl. backhand]. substantiv neutrubackhand

backhand (angl.) [pron. békhend] (back-hand) s. n., pl. backhanduri substantiv neutrubackhand

credit rapid online ifn

BACKHAND BÉC-HEND/ s. n. (tenis) lovitură a mingii care se execută răsucind trunchiul spre stânga, cu ducerea piciorului drept peste cel stâng, urmată de retragerea rachetei spre partea stângă și înapoi. (< engl. backhand) substantiv neutrubackhand

BACKHAND, backhanduri, s. n. Partea din afară a rachetei de tenis ținute corect în mână; p. ext. lovitură executată cu această parte a rachetei; rever. [Pr.: béchend]. Din engl. backhand. substantiv neutrubackhand

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibackhand

backhand  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular backhand backhandul
plural backhanduri backhandurile
genitiv-dativ singular backhand backhandului
plural backhanduri backhandurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z