BÁCHIC, -Ă adj. v. bahic. adjectivbachic
*báchic, -ă adj. (lat. bucchicus). Al luĭ Bacu, zeu vinului; de beție: cîntec bachic. – Fals báhic. adjectivbachic
bachic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | bachic | bachicul | bachică | bachica |
plural | bachici | bachicii | bachice | bachicele | |
genitiv-dativ | singular | bachic | bachicului | bachice | bachicei |
plural | bachici | bachicilor | bachice | bachicelor |