baccelire definitie
- Vezi aici mai multe rimebaccelire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuba
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubac
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
baccelí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bacceléște, imperf. 3 sg. se bacceleá; conj. prez. 3 să se bacceleáscă substantiv femininbacceli
baccelí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bacceléște, imperf. 3 sg. se bacceleá; conj. prez. 3 să se bacceleáscă verbbacceli
BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. A îmbătrâni; a se ramoli. – Din baccea. verbbacceli
bacceli, baccelesc v. r. 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îngrășa, a se lăți verbbacceli
BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. 1. A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. 2. (Fam.) A se îngrășa, a se lăbărța. – Din baccea. verbbacceli
BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni; adesea peiorativ) A îmbătrîni, a se vesteji, a se ramoli. verbbacceli
baccelésc (mă) v. refl. (d. baccea) Fam. Iron. Devin baccea, mă ramolesc. verbbaccelesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibaccelire
| baccelire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | baccelire | baccelirea |
| plural | bacceliri | baccelirile | |
| genitiv-dativ | singular | bacceliri | baccelirii |
| plural | bacceliri | baccelirilor | |