babysítter1 (angl.) [pron. bebisítăr] s. f., pl. babysíttere substantiv femininbabysitter
babysittere | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | babysittere | babysitterele |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | babysittere | babysitterelor |
plural | — | — |