reduceri si promotii 2018
Definitie babiță - ce inseamna babiță - Dex Online

babiță definitie

babíță (-țe), s. f.1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepții din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiță „pîntece”, pe care Damé îl menționează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală. substantiv feminin babiță

BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.) Boală de dentiție pe care o fac copiii mici. – Bg. babici. substantiv feminin babiță

BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. Pelican. 2. Ciupercă în forma unei copite de cal, care crește pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus ignarius).(1) bg., sb. babica. substantiv feminin babiță

babíță1, babițe, s.f. – Rață (Papahagi 1925). – Din bg., srb. babica (DEX); Cuv. rom. preluat în magh. (babéc) (Bakos 1982). substantiv feminin babiță

babíță2, babițe, (babdiță), s.f. – (med.) Diaree (de regulă, la sugari) (Memoria 2001). – Din bg. babici. substantiv feminin babiță

bábiță s. f., g.-d. art. bábiței; pl. bábițe substantiv feminin babiță

bábiță f., pl. e (sîrb. babica, moașă, dim. d. bába, babă; rus. rut. pol. bába, babă, pelican). Peritonită tuberculoasă, o boală de copiĭ cînd le ĭese dinții. Un fel de ĭască. (fomes [saŭ polýporus] fomentárius). substantiv feminin babiță

babiță f. 1. numele popular al pelicanului (băbușcă, după aspectul său grav și bătrânicios); 2. pl. boală de copii când capătă dinți; 3. ciupercă brută din care se face iască (Fomes fomentarius). [Slav. BABIȚA]. substantiv feminin babiță

BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugarilor. – Din bg. babici. substantiv feminin babiță

BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. (Ornit.). Pelican. 2. Numele a două specii de ciuperci, cu pălăria foarte tare, care cresc pe copaci și din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, Polyporus ignarius). – Din bg., sb. babica. substantiv feminin babiță

BÁBIȚĂ, babițe, s. f. 1. Pelican. Pe ostrovul învecinat, un stol de babițe sta adormite. ODOBESCU, S. I 142. 2. (Mai ales la pl.) Ciupercă cu pălărie în forma unei copite de cal, din care se prepară iasca (Polyporus ignarius ). substantiv feminin babiță

*pelicán m. (lat. pelicánus și pelecánus, vgr. pelekán, -ános). O pasăre palmipedă maĭ mare de cît [!] lebăda, cu penele albe bătînd puțin în roș și cu cĭocu foarte mare și lat (pop. bábiță saŭ batcă). – În biblia d. 1688 pelecan (după ngr.). – Pelicanu se hrănește cu peștĭ marĭ pe care-ĭ prinde în apele neadîncĭ (unde obișnuĭește să trăĭască) mînîndu-ĭ spre mal cu un cîrd întreg de tovarășĭ. El are un miros neplăcut de pește. V. neĭasită. substantiv feminin pelican

băcălie (văcălie) f. Mold. buretele de iască numit în Muntenia babiță. [V. văcălie]. substantiv feminin băcălie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului babiță

babiță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular babiță babița
plural babițe babițele
genitiv-dativ singular babițe babiței
plural babițe babițelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z