reduceri si promotii 2018
Definitie bărbie - ce inseamna bărbie - Dex Online

bărbie definitie

bărbíe (bărbíi), s. f. – Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior, barbă. Lat. *barbilia (Pușcariu 184; Tiktin; DAR), cf. it. barbiglio, sp. barbilla. Cuvîntul rom. poate fi der. intern. Cuvînt generalizat (ALR, 34). – Der. bărbiță, s. f. (bavețică). substantiv feminin bărbie

BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Partea feței de sub buza inferioară, care formează o proeminență rotunjită. ◊ Dublă bărbie = parte proeminentă sub bărbie la unele persoane grase. 2. Partea cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) celui care cântă. – Din barbă + suf. -ie. substantiv feminin bărbie

bărbíe f. (d. barbă). Parte proeminentă a fețeĭ, supt gură, formată de juncțiunea fălcilor. substantiv feminin bărbie

bărbíe s. f., art. bărbía, g.-d. art. bărbíei; pl. bărbíi, art. bărbíile substantiv feminin bărbie

bărbie f. 1. partea obrazului de sub gură, ascuțită în vârf; 2. pielea la gâtul găinei, cocoșului; 3. tot ce seamănă bărbiei: bărbia urechii, bărbia toporului. [Derivat din barbă (cf. fășie din fașă)]. substantiv feminin bărbie

BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior; barbă. ◊ Bărbie dublă = gușa de sub bărbie la persoanele grase. 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) violonistului. – Barbă + suf. -ie. substantiv feminin bărbie

BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Partea feței de sub buza inferioară, care formează o proeminență rotunjită. Sta așezat pe pătura întinsă printre salcîmi, cu bărbia spriji­nită în pumni. MIHALE, O. 483. Se așezară tustrele sub streșina bisericuței, cu genunchii aduși la bărbii. CAMILAR, N. I 221. ◊ (Franțuzism) Dublă bărbie = parte proe­minentă sub bărbie la unele persoane grase. Cute timpurii i se brăzdau de jur împrejurul feții, acolo unde începea un pic de dublă bărbie. DUMITRIU, B. F. 37. 2. Partea cărnoasă care atîrnă sub falca de jos la unele animale. Avea vreo cinci-șase boi în toată cireada, pe care îi ducea la pășunea cea mai bună. Îi sătura, îi scărpina pe bărbie, îi mîngîia. AGÎRBICEANU, S. P. 14. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atîrnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. De multe ori găinile mor cu droaia; numai ce vezi că li se învinețesc bărbiile și creasta. ȘEZ. III 203. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia celui care cîntă. substantiv feminin bărbie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bărbie

bărbie   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bărbie bărbia
plural bărbii bărbiile
genitiv-dativ singular bărbii bărbiei
plural bărbii bărbiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z