băiet definitie

BĂIÉT s. m. v. băiat. substantiv masculinbăiet

BĂIÁT, băieți, s. m. 1. Copil de sex bărbătesc. ♦ (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoană de sex bărbătesc ieșită nu demult din vârsta copilăriei; p. ext. adolescent, flăcău. ◊ (Cu nuanță afectivă, despre bărbați mai în vârstă) Bun băiat ! 3. Fiu, fecior (al cuiva). 4. (Rar) Servitor, slugă. Băiat la vite. ◊ Băiat de prăvălie = adolescent care învăța negoțul, lucrând într-un magazin; p. ext. vânzător comercial. [Var.: (reg.) băiét s. m.] – Et. nec. substantiv masculinbăiat

BĂIÉT s. m. v. băiat. substantiv masculinbăiet

BĂIÉT s. m. v. băiat. substantiv masculinbăiet

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibăiet

băiet   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular băiet băietul
plural băieți băieții
genitiv-dativ singular băiet băietului
plural băieți băieților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z