reduceri si promotii 2018
Definitie băcănire - ce inseamna băcănire - Dex Online

băcănire definitie

băcăní (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băcănésc, imperf. 3 sg. băcăneá; conj. prez. 3 să băcăneáscă verb tranzitiv băcăni

băcănì v. a se drege cu băcan, a-și da cu roșu pe față (de femei). verb tranzitiv băcănì

BĂCĂNÍ, băcănesc,. vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan2 (2). – Din băcan2. verb tranzitiv băcăni

BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi, a roși cu băcan. ♦ Refl. (Despre femei, ironic) A-și drege fața cu suliman roșu, a-și da cu roșu pe față. Ca o paparudă se băcănește cu roșu pe obraz. STANCU, D. 168. verb tranzitiv băcăni

băcănésc v. tr. (d. băcan 2). Munt. Colorez cu băcan: a băcăni oŭăle. verb tranzitiv băcănesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului băcănire

băcănire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular băcănire băcănirea
plural băcăniri băcănirile
genitiv-dativ singular băcăniri băcănirii
plural băcăniri băcănirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z