reduceri si promotii 2018
Definitie bâiguitor - ce inseamna bâiguitor - Dex Online

bâiguitor definitie

BÂIGUITÓR, -OÁRE, bâiguitori, -oare, adj. Care bâiguie. – Din bâigui + suf. -(i)tor. adjectiv bâiguitor

bâiguitór (rar) (-gu-i-) adj. m., pl. bâiguitóri; f. sg. și pl. bâiguitoáre adjectiv bâiguitor

BÂIGUITÓR, -OÁRE, bâiguitori, -oare, adj. Care bâiguie. [Pr.: -gu-i-] – Bâigui + suf. -tor. adjectiv bâiguitor

BÎIGUITÓR, -OÁRE, bîiguitori, -oare, adj. (Rar) Gare vorbește fără șir, fără înțeles, confuz. ♦ (Despre bolnavi) Care delirează, care aiurează. adjectiv bîiguitor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului bâiguitor

bâiguitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bâiguitor bâiguitorul bâiguitoare bâiguitoarea
plural bâiguitori bâiguitorii bâiguitoare bâiguitoarele
genitiv-dativ singular bâiguitor bâiguitorului bâiguitoare bâiguitoarei
plural bâiguitori bâiguitorilor bâiguitoare bâiguitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z