avion definitie

AVIÓN s.n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, susținut în aer de aripi și propulsat de motoare ; aeroplan. ♦ Avion proiectil = aparat de zbor fără pilot care transportă o încărcătură explozivă sau nucleară. [Pron. -vi-on. / < fr. avion]. substantiv neutruavion

AVIÓN s. n. aeronavă mai grea decât aerul, susținută de aripi și propulsată de motoare cu elice sau reactoare; aeroplan. (< fr. avion) substantiv neutruavion

avion, avioane, s. n. (deț.) mesaj, mesajul trimis din celulă în celulă. substantiv neutruavion

*avión n., pl. oáne (fr. avion, d. lat. avis, pasăre). Aeroplan. – Acest nume s´a dat întîĭa oară aeroplanuluĭ inventat de Francezu Ader († 1925). substantiv neutruavion

AVIÓN, avioane, s. n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, susținut în aer de aripi și pus în mișcare de motoare; aeroplan. ◊ Avion fără motor = avion care se mișcă folosind curenții aerieni. Avion cu reacție = avion fără elice, pus în mișcare de un motor cu reacție. [Pr.: -vi-on] – Fr. avion. substantiv neutruavion

avión (-vi-on) s. n., pl. avioáne substantiv neutruavion

avion n. aparat de aviațiune cu aripi. substantiv neutruavion

AVIÓN, avioane, s. n. Aeronavă mai grea decât aerul, susținută de aripi și propulsată de motoare; aeroplan. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. avion. substantiv neutruavion

AVION, avioane, s. n. Vehicul aerian mai greu. decît aerul, pus în mișcare de unul sau mai multe motoare care învîrtesc o elice; se deplasează cu mare iuțeală și servește la transportul mărfurilor și călătorilor; aeroplan. Avion de pasageri. Avion de transport. ▭ Urechea pîndea avionul. BENIUC, V. 125. Avion fără motor = avion care se mișcă folosind curenții aerieni. Avion cu reacție = avion fără elice, pus în mișcare de un motor cu reacție; reactor. Avion de bombardament = avion militar care bombardează obiectivele inamice. Avion de vînătoare = avion militar prevăzut cu tunuri și mitraliere, destinat să împiedice prin luptă acțiunile aeriene ale inamicului. Avion de recunoaștere = avion militar care execută zboruri de recunoaștere deasupra teritoriului inamicului. Avion sanitar = avion amenajat pentru transportul rapid al răniților, bolnavilor și medicamentelor. Un avion sanitar a aterizat la marginea satului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2703. – Pronunțat: -vi-on. substantiv neutruavion

a-i cădea (cuiva) avionul expr. (deț. – d. un mesaj trimis cuiva din celulă în celulă) a fi interceptat de gardieni. substantiv neutruaicădea

PAR AVIÓN loc. adv. (expediat) prin avion. (< fr. par avion) substantiv neutruparavion

a face avion expr. 1. a comite un viol în grup, a întreține raporturi sexuale pe rând cu aceeași femeie. 2. (deț.) a transmite un mesaj. substantiv neutruafaceavion

a trimite avion expr. (deț.) a trimite un mesaj dintr-o celulă în alta sau dintr-un penitenciar în altul (prin gardian, prin alfabetul Morse, printre gratii, prin deținuții transferați etc.). substantiv neutruatrimiteavion

avionul a intrat în vrie expr. (deț.) mesajul nu mai este de actualitate substantiv neutruavionulaintratînvrie