reduceri si promotii 2018
Definitie avertisment - ce inseamna avertisment - Dex Online

avertisment definitie

AVERTISMÉNT s.n. 1. Înștiințare prealabilă (în legătură cu ceva). 2. Mustrare din partea unui organ superior. ♦ (Sport) Măsură premergătoare penalizării, prin care arbitrul avertizează pe un jucător de intervențiile sale neregulamentare. [Pl. -te. / < fr. avertissement]. substantiv neutru avertisment

AVERTISMÉNT s. n. 1. înștiințare prealabilă, prevenire. 2. sancțiune administrativă, mustrare din partea unui organ superior pentru o abatere disciplinară. 2. (sport) măsură prin care arbitrul avertizează pe un jucător asupra intervențiilor sale nereglementare. (< fr. avertissement) substantiv neutru avertisment

AVERTISMÉNT, avertismente, s. n. 1. Înștiințare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Mustrare pentru o abatere. ♦ (Sport) Măsură premergătoare penalizării, prin care arbitrul atrage atenția unui jucător că joacă nereglementar. – După fr. avertissement. substantiv neutru avertisment

*avertismént și -zmént n., pl. e (fr. avertissement). Înștiințare, mustrare (maĭ ales oficială). substantiv neutru avertisment

avertismént s. n., pl. avertisménte substantiv neutru avertisment

avertisment n. înștiințare, mustrare (mai ales oficială): presa nu va fi pusă niciodată sub regimul avertismentelor. substantiv neutru avertisment

AVERTISMÉNT, avertismente, s. n. 1. Înștiințare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Sancțiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară. ◊ Expr. A da cuiva un avertisment = a atrage atenția cuiva să nu repete o greșeală. ♦ Sancțiune prin care arbitrul atrage atenția unui sportiv pentru o abatere de la prevederile regulamentare ale jocului. – Din fr. avertissement. substantiv neutru avertisment

AVERTISMÉNT, avertismente, s. n. 1. Înștiințare prealabilă, observație preventivă (în legătură cu un risc, cu o primejdie). Cuvintele lui Lenin, prin care el prezicea imperialismului american același sfîrșit rușinos pe care l-a avut imperialismul german, răsună și azi ca un teribil avertisment pentru politicienii demenți și aventurieri din S.U.A., incendiatori ai unui nou război mondial. GHEORGHIU-DEJ, Art. Cuv. 595. [învățătorul] nu mai întoarse capul. Lingă el arma jandarmului se clătina ca un avertisment. REBREANU, R. I 313. ♦ Semnal. Mașina repeta, stăruitor și poruncitor, același avertisment ascuțit ca un țipăt mînios. REBREANU, R. II 45. 2. Blam din partea unui superior sau șef; mustrare constituind una din formele de pedeapsă disciplinară pentrfi o abatere. A da (sau a primi) un avertisment. ♦ (Sport) Măsură premergătoare penalizării, prin care arbitrul atrage atenția unui jucător (sau unei echipe) că joacă nereglementar. substantiv neutru avertisment

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului avertisment

avertisment   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular avertisment avertismentul
plural avertismente avertismentele
genitiv-dativ singular avertisment avertismentului
plural avertismente avertismentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z