reduceri si promotii 2018
Definitie aventură - ce inseamna aventură - Dex Online

aventură definitie

AVENTÚRĂ s.f. 1. Acțiune îndrăzneață, extraordinară. ♦ Întreprindere riscantă, lucrare cu multe pericole. 2. Intrigă amoroasă; legătură amoroasă întâmplătoare. [< fr. aventure, it. avventura, lat. adventurus – care va veni]. substantiv feminin aventură

AVENTÚRĂ, aventuri, s. f. Acțiune îndrăzneață și riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită; intrigă amoroasă întâmplătoare. – După fr. aventure. substantiv feminin aventură

AVENTÚRĂ s. f. 1. acțiune îndrăzneață, cu multe pericole. 2. legătură amoroasă întâmplătoare. (< fr. aventure, it. aventura) substantiv feminin aventură

*aventúră f., pl. ĭ (fr. aventure, it. avventura, d. lat. adventura, care va veni). Întîmplare neașteptată. Întreprindere la noroc: aventură periculoasă. substantiv feminin aventură

aventúră s. f., g.-d. art. aventúrii; pl. aventúri substantiv feminin aventură

aventură f. întâmplare neprevăzută și extraordinară. substantiv feminin aventură

AVENTÚRĂ, aventuri, s. f. 1. Acțiune îndrăzneață și riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită. 2. Legătură amoroasă întâmplătoare (și trecătoare). – Din fr. aventure. substantiv feminin aventură

AVENTÚRĂ, aventuri, s. f. Acțiune îndrăzneață, adesea întreprinsă fără a socoti forțele și condițiile reale (și condamnată la nereușită); întreprindere dubioasă din punctul de vedere al onestității; intrigă amoroasă întîmplătoare. Roman de aventuri.Femeile îl categorisesc, romantice; un timid... «Dar îl dăm noi pe brazdă», își spun unele, visînd, cutezătoare, o aventură ca în alte cărți pe care le-au citit. PAS, L. I 118. De mult îmi era sete și nu băgasem de seamă... ațîțat de aven­tura în care intrasem. SADOVEANU, N. F. 119. Peste cîteva zile se publicau mărturisiri... care puneau într-o lumină zdrobitoare tot trecutul, plin de aventuri ruși­noase... prin care trecuse omul acesta. VLAHUȚĂ, O. A. III 6. substantiv feminin aventură

AVENTURÁ vb. I. refl. A se expune unor riscuri mari (într-o acțiune, într-o situație etc.), a se hazarda; a risca. [< fr. aventurer, it. avventurare]. verb aventura

AVENTURÁ vb. refl. a se expune unor riscuri mari, a se hazarda, a risca. (< fr. sáventurer) verb aventura

!aventurá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se aventureáză verb aventura

aventurà v. a se expune primejdiei, a-și risca viața. verb aventurà

AVENTURÁ, aventurez, vb. I. Refl. A lua o ho­tărîre îndrăzneață, a întreprinde ceva fără a ține seamă de riscuri. verb aventura

AVENTURÁ, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune îndrăzneață (fără a ține seamă de riscuri). – După fr. aventurer. verb aventura

AVENTURÁ, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acțiune riscantă, primejdioasă; a se expune riscului. – Din fr. aventurer. verb aventura

*aventuréz v. tr. (fr. aventurer). Risc, expun: a aventura o sumă. V. refl. Mă expun pericululuĭ: nu te aventura cu barca pe furtuna asta. verb aventurez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului aventură

aventură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aventu aventura
plural aventuri aventurile
genitiv-dativ singular aventuri aventurii
plural aventuri aventurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z