AUTOTRACȚIÚNE s.f. Tracțiune făcută cu mijloace automobile. [Cf. fr. autotraction]. substantiv feminin autotracțiune
AUTOTRACȚIÚNE s. f. tracțiune cu mijloace automobile. (< fr. autotraction) substantiv feminin autotracțiune
AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune care se face cu mijloace auto. – Din auto2 + tracțiune. substantiv feminin autotracțiune
autotracțiúne (a-u-to-trac-ți-u-) s. f., g.-d. art. autotracțiúnii substantiv feminin autotracțiune
AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune realizată cu motor propriu cu ardere internă. [Pr.: a-u-to-trac-ți-u-] – Auto2- + tracțiune. substantiv feminin autotracțiune
AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune care se face cu mijloace auto. substantiv feminin autotracțiune
autotracțiune | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | autotracțiune | autotracțiunea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | autotracțiuni | autotracțiunii |
plural | — | — |