AUTOPROPULSÁT, -Ă adj. (Despre vehicule etc.) Mișcat de propria sa forță. [Cf. fr. autopropulsé]. adjectivautopropulsat
AUTOPROPULSÁT, -Ă adj. care se deplasează prin autopropulsie. (< fr. autopropulsé) adjectivautopropulsat
AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsați, -te, adj. Care se mișcă prin forță proprie. – Din auto1- + propulsat. adjectivautopropulsat
autopropulsát (a-u-to-pro-) adj. m., pl. autopropulsáți; f. autopropulsátă, pl. autopropulsáte adjectivautopropulsat
AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsați, -te, adj. Care se deplasează prin dezvoltarea unei surse proprii de energie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + propulsat. Cf. fr. autopropulsé. adjectivautopropulsat
AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsați, -te, adj. Care se mișcă prin forță proprie. Proiectil autopropulsat. adjectivautopropulsat
autopropulsá (a se autopropulsa) vb. refl., ind. prez. 3 se autopropulseáză verbautopropulsa
AUTOPROPULSÁ, pers. 3 autopropulsează, vb. I. Refl. A se mișca prin propria forță. [Pr.: au-] – Auto1- + propulsa. verbautopropulsa
autopropulsat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | autopropulsat | autopropulsatul | autopropulsată | autopropulsata |
plural | autopropulsați | autopropulsații | autopropulsate | autopropulsatele | |
genitiv-dativ | singular | autopropulsat | autopropulsatului | autopropulsate | autopropulsatei |
plural | autopropulsați | autopropulsaților | autopropulsate | autopropulsatelor |