reduceri si promotii 2018
Definitie autoimpunere - ce inseamna autoimpunere - Dex Online

autoimpunere definitie

AUTOIMPÚNERE s.f. Contribuție bănească stabilită și dată de bunăvoie de o colectivitate în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. [< auto1- + impunere, după rus. samooblojenie]. substantiv feminin autoimpunere

AUTOIMPÚNERE s. f. contribuție în bani sau în muncă benevolă, stabilită de o colectivitate în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. (după rus. samooblojenie) substantiv feminin autoimpunere

AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s. f. (În societatea socialistă) Contribuție bănească pe care o colectivitate o fixează și o dă de bunăvoie, în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. – Din auto1- + impunere. substantiv feminin autoimpunere

autoimpúnere (a-u-) s. f., g.-d. art. autoimpúnerii; pl. autoimpúneri substantiv feminin autoimpunere

AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s. f. Contribuție bănească (prezentată ca) dată de bunăvoie pentru o lucrare de interes public. [Pr.: a-u-] – Auto1- + impunere (după rus. samooblojenie). substantiv feminin autoimpunere

AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s. f. (În societatea socialistă) Contribuție bănească pe care o colectivitate o fixează și o dă de bunăvoie în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. Autoimpunerea [este] o contri­buție bănească pe care o hotărăsc și o dau de bunăvoie locuitorii comunelor, satelor și stațiunilor balneo-climaterice, contribuție cu ajutorul căreia ei pot realiza lucrări și amena­jări de interes local, fără a apela la fondurile bugetare și la materialele din fondul centralizat al statului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2589. substantiv feminin autoimpunere

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului autoimpunere

autoimpunere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular autoimpunere autoimpunerea
plural autoimpuneri autoimpunerile
genitiv-dativ singular autoimpuneri autoimpunerii
plural autoimpuneri autoimpunerilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z