AUTODEVORÁ vb. refl. a se devora pe sine. (< auto1- + devora) substantiv femininautodevora
autodevorare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | autodevorare | autodevorarea |
plural | autodevorări | autodevorările | |
genitiv-dativ | singular | autodevorări | autodevorării |
plural | autodevorări | autodevorărilor |