autoconserva definitie

AUTOCONSERVÁ vb. I. refl. A-și menține, a-și conserva propria ființă. [< auto1- + conserva]. verb autoconserva

AUTOCONSERVÁ vb. refl. a-și conserva propria ființă. (< auto1- + conserva) verb autoconserva

AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. – Din auto1- + conserva. verb autoconserva

!autoconservá (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoconsérvă verb autoconserva

AUTOCONSERVÁ, autoconserv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. [Pr.: a-u-] – Auto1- + conserva. verb autoconserva

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului autoconserva

autoconserva   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) autoconserva autoconservare autoconservat autoconservând singular plural
autoconservând autoconservați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) autoconserv (să) autoconserv autoconservam autoconservai autoconservasem
a II-a (tu) autoconservi (să) autoconservi autoconservai autoconservași autoconservaseși
a III-a (el, ea) autoconservă (să) autoconservai autoconserva autoconservă autoconservase
plural I (noi) autoconservăm (să) autoconservăm autoconservam autoconservarăm autoconservaserăm
a II-a (voi) autoconservați (să) autoconservați autoconservați autoconservarăți autoconservaserăți
a III-a (ei, ele) autoconservă (să) autoconserve autoconservau autoconserva autoconservaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z