autoconducere definitie

credit rapid online ifn

AUTOCONDÚCERE s.f. Conducere a activității sociale, economice etc. de către însăși colectivitatea respectivă sau de către reprezentanții ei. [< auto1- + conducere]. substantiv femininautoconducere

AUTOCONDÚCERE s. f. conducere a activității sociale, economice etc. de către însăși colectivitatea respectivă sau prin reprezentanții ei. (după engl. self-government) substantiv femininautoconducere

credit rapid online ifn

autocondúcere (a-u-) s. f., g.-d. art. autocondúcerii substantiv femininautoconducere

AUTOCONDÚCERE s. f. Conducere a activității sociale, economice etc. de către colectivitatea respectivă însăși sau de către reprezentanții ei. [Pr.: a-u-] – Auto1 + conducere. substantiv femininautoconducere

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiautoconducere

autoconducere  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular autoconducere autoconducerea
plural autoconduceri autoconducerile
genitiv-dativ singular autoconduceri autoconducerii
plural autoconduceri autoconducerilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z