AUTOBÚS s. n. v. autobuz. substantiv neutruautobus
AUTOBÚZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u-. – Var.: autobus s. n.] – Din fr. autobus. substantiv neutruautobuz
AUTOBÚS, autobuse, s. n. Autovehicul cu caroseria de dimensiuni mari, întrebuințat la transportul în comun al unui număr mare de pasageri. – Variantă: autobúz s. n. substantiv neutruautobus
autobus substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | autobus | autobusul |
plural | autobuse | autobusele | |
genitiv-dativ | singular | autobus | autobusului |
plural | autobuse | autobuselor |