AUTOANALÍZĂ s.f. Analiză a propriilor calități și defecte. [auto1- + analiză]. substantiv femininautoanaliză
AUTOANALÍZĂ s. f. analiză a propriilor trăiri, cu scopul realizării unei imagini generale despre sine. ◊ introspecție. (< fr. auto-analyse) substantiv femininautoanaliză
AUTOANALÍZĂ, autoanalize, s. f. Analiză a însușirilor, gândurilor și sentimentelor proprii. ♦ Spec. Introspecție. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiză. substantiv femininautoanaliză
AUTOANALIZÁ vb. I. refl. A-și analiza propriile calități și defecte. [< auto1- + analiza]. verbautoanaliza
AUTOANALIZÁ vb. refl. a-și face autoanaliza. ◊ a se supune introspecției. (< auto1- + analiza) verbautoanaliza
AUTOANALIZÁ, autoanalizez, vb. I. Refl. A-și face autoanaliza. ♦ Spec. A se supune introspecției. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiza. verbautoanaliza
autoanaliza substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)autoanaliza | autoanalizare | autoanalizat | autoanalizând | singular | plural | ||
autoanalizând | autoanalizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | autoanalizez | (să)autoanalizez | autoanalizam | autoanalizai | autoanalizasem | |
a II-a (tu) | autoanalizezi | (să)autoanalizezi | autoanalizai | autoanalizași | autoanalizaseși | ||
a III-a (el, ea) | autoanalizează | (să)autoanalizai | autoanaliza | autoanaliză | autoanalizase | ||
plural | I (noi) | autoanalizăm | (să)autoanalizăm | autoanalizam | autoanalizarăm | autoanalizaserăm | |
a II-a (voi) | autoanalizați | (să)autoanalizați | autoanalizați | autoanalizarăți | autoanalizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | autoanalizează | (să)autoanalizeze | autoanalizau | autoanalizară | autoanalizaseră |