AULÉU interj. v. aoleu. invariabilauleu
aoleó (eo dift.), aoléŭ și aoĭléŭ (vest), auléŭ, aŭĭléŭ, aléŭ, valéŭ și văléŭ (est), interj. de durere, mirare și admirațiune (serios orĭ ironic): Auleŭ, răŭ mă doare ! Auleŭ, ce foc! Auleŭ, ce frumoasă e! Auleŭ, da deștept maĭ eștĭ! Auleŭ și vaĭ de mine! – În nord. și vaĭléŭ (rev. I. Crg. 14,43 și 44). V. și aleleĭ și oleoleo. invariabilaoleo
auléŭ, V. aoleŭ. invariabilauleŭ
auléu v. aoléu invariabilauleu
AOLÉU interj. Exclamație care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.] – Onomatopee. invariabilaoleu
AULÉU interj. v. aoleu. invariabilauleu
AULÉU interj. v. aoleu. invariabilauleu