augment definitie

credit rapid online ifn

AUGMÉNT s.n. (Gram.) Vocală adăugată în unele limbi indo-europene la începutul unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută. [Pron. a-ug-. / < fr. augment, cf. lat. augmentumcreștere]. substantiv neutruaugment

AUGMÉNT s. n. vocală adăugată, în unele limbi, înaintea unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută. (< fr. augment, germ. Augment, lat. augmentum) substantiv neutruaugment

credit rapid online ifn

AUGMÉNT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale, pentru a marca o acțiune petrecută în trecut. [Pr.: aug-] – Fr. augment (lat. lit. augmentum). substantiv neutruaugment

*augmént n., pl. e (lat. augmentum. d. augére, a adăuga). Adaus, mărire. Silabă adăugată înaintea unor timpurĭ ale verbelor greceștĭ orĭ ale altor limbĭ. substantiv neutruaugment

augmént (aug-) s. n., pl. augménte substantiv neutruaugment

augment n. adăogarea unei vocale la începutul unui verb grec (la unele timpuri). substantiv neutruaugment

AUGMÉNT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca indicativul trecut. [Pr.: aug-] – Din fr. augment, lat. augmentum. substantiv neutruaugment

AUGMÉNT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale, pentru a marca o acțiune petrecută în trecut. – Pronunțat: aug-ment. substantiv neutruaugment

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiaugment

augment  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular augment augmentul
plural augmente augmentele
genitiv-dativ singular augment augmentului
plural augmente augmentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z