reduceri si promotii 2018
Definitie atracție - ce inseamna atracție - Dex Online

atracție definitie

ATRÁCȚIE s.f. 1. Înclinație puternică spre cineva sau ceva. ♦ Farmec. 2. (Fiz.) Tendință de apropiere a corpurilor. 3. (La pl.) Distracție, petrecere, amuzament. ◊ Număr de atracție = număr din programul unui varieteu, al unui circ etc. [Gen. -iei, var. atracțiune s.f. / cf. fr. attraction, it. attrazione, lat. attractio]. substantiv feminin atracție

ATRÁCȚIE s. f. 1. înclinație puternică spre cineva sau ceva. ◊ farmec. 2. tendință de apropiere a două elemente lingvistice. ◊ (fiz.) forță care tinde să apropie corpurile. ♦ ~ universală = proprietate a tuturor corpurilor din univers de a se atrage reciproc; gravitație. 3. (pl.) distracție, petrecere, amuzament. ♦ număr de ~ = număr din programul unui varieteu, al unui circ. (< fr. attraction, lat. attractio) substantiv feminin atracție

ATRÁCȚIE, atracții, s. f. 1. Înclinare puternică spre cineva sau ceva, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. ♦ Farmec, ademenire exercitată asupra cuiva. 2. Forța care tinde să apropie corpurile între care se exercită. 3. Ceea ce atrage atenția, captivează, distrează. [Var.: atracțiúne s. f.] – Fr. attraction (lat. lit. attractio, -onis). substantiv feminin atracție

ATRÁCȚIE, (3) atracții, s. f. 1. Înclinare puternică spre cineva sau ceva, năzuință, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva. Atracție pentru muzică. ♦ Farmec, ademenire exercitată asupra cuiva. Circul exercită o mare atracție asupra copiilor.Expr. Centru (sau punct) de atracție = centru (sau punct) care deșteaptă interes, care atrage, către care se tinde. Un număr tot mai mare de gospodării colective au devenit astfel centre de atracție pentru țărănimea muncitoare, modele vii de ceea ce înseamnă marea gospodărie socialistă în agricultură. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. 2. Fenomen fizic constînd din tendința de apropiere a corpurilor unul de altul. Atracție magnetică. ▭ [Tînărul care se instruiește] să înțeleagă a stelelor rotire Ș-atracția ce trebui să aibă între ele. NEGRUZZI, S. II 262. ◊ Atracție universală = lege după care toate corpurile din natură se atrag unele pe altele (direct proporțional cu masa lor și invers proporțional cu pătratul distanței dintre ele). Atracție moleculară = forța de coeziune pe care o au între ele moleculele unui corp. Atracție gramaticală = modificare a unei forme gramaticale (caz, număr, persoană, mod, timp) sub influența unui cuvînt din apropiere. În fraza « ele ating cele mai variate idei, a căror legătură cu subiectul nu sint imediat de recunoscut » al doilea verb s-a pus in mod greșit la plural, din cauza atracției gramaticale exercitate de cuvîntul precedent « idei ». 3. (Concretizat, mai ales la pl.) Ceea ce atrage atenția, captivează; distracție, amuzament. Atracțiile din parcul copiilor. ♦ Numere de program la circ, la varieteu etc. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: atracțiúne s. f. substantiv feminin atracție

atrácție (a-trac-ți-e) s. f., art. atrácția (-ți-a), g.-d. art. atrácției; pl. atrácții, art. atrácțiile (-ți-i-) substantiv feminin atracție

ATRÁCȚIE, atracții, s. f. 1. Forță (gravitațională, electrică, magnetică etc.) care tinde să apropie corpurile între care se exercită. 2. Înclinație puternică pe care o ființă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva ori de ceva. ♦ Farmec sau ispită pe care cineva ori ceva le exercită asupra cuiva. ♦ Ceea ce atrage, farmecă, ademenește, distrează. – Din fr. attraction, lat. attractio, -onis. substantiv feminin atracție

*atracțiúne f. (lat. attráctio, -ónis. V. tracțiune). Fiz. Puterea în virtutea căreĭa corpurile și părțile aceluĭașĭ corp se atrag reciproc. – Și atrácție. – Toate corpurile naturiĭ se atrag mutual în raport direct cu volumu și invers cu pătratu distanțelor; asta e atracțiunea planetară, o mare lege pe care Newton a demonstrat-o și care e cel maĭ frumos titlu de glorie al săŭ. Pintr´însa [!] a explicat mișcarea planetelor, întoarcerea cometelor, fluxu și refluxu măriĭ, turtirea polilor ș. a. Dacă aceste corpurĭ nu cad unele peste altele, cauza e că-s dotate´n acelașĭ timp cu o forță de impulsiune care neutralizează puterea atractivă; mișcarea circulară e rezultatu combinațiuniĭ acestor doŭă forțe. Se numește forță de coeziune saŭ atracțiune moleculară aceĭa care se exercită între părțile aceluĭașĭ corp pin [!] contactu imediat. substantiv feminin atracțiune

atracțiune f. 1. atragere; 2. putere atractivă; atracțiune universală, puterea corpurilor cerești de a se atrage reciproc (lege descoperită de Newton). substantiv feminin atracțiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului atracție

atracție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular atracție atracția
plural atracții atracțiile
genitiv-dativ singular atracții atracției
plural atracții atracțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z