ATONALITÁTE s.f. (Muz.) Lipsă de armonie, de tonalitate, rezultând din faptul că cele 12 tonuri ale gamei cromatice sunt considerate egale, fără vreo ierarhie sau funcție armonică între ele. [Cf. fr. atonalité, it. atonalità]. substantiv femininatonalitate
ATONALITÁTE s. f. lipsă de armonie, de tonalitate; metodă de compoziție muzicală care neagă armonia. (< fr. atonalité) substantiv femininatonalitate
ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate, de armonie, de linie muzicală definită. – După fr. atonalitaté (< gr.). substantiv femininatonalitate
atonalitáte s. f., g.-d. art. atonalitắții; pl. atonalitắți substantiv femininatonalitate
ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate; metodă de compoziție muzicală care neagă tonalitatea, armonia. – Din fr. atonalité. substantiv femininatonalitate
ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate, de armonie, de linie muzicală definită. substantiv femininatonalitate
atonalitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | atonalitate | atonalitatea |
plural | atonalități | atonalitățile | |
genitiv-dativ | singular | atonalități | atonalității |
plural | atonalități | atonalităților |