ÁSTER s.m. 1. (Bot.) Plantă erbacee decorativă cultivată pentru florile sale colorate în diferite tonuri de roz și violet; (pop.) steluță. 2. (Biol.) Formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule. V. astrosferă. [< fr. aster, cf. gr. aster – stea]. substantiv masculinaster
ASTÉR1 s. m. 1. plantă erbacee decorativă, cu flori colorate în diferite tonuri de roz și violet; steluță. 2. figură în formă de stea a cromozomilor în cariochineză; astrosferă. (< fr. aster) substantiv masculinaster
ASTER2(O)- elem. astro-. substantiv masculinaster
aster m. plantă cultivată ca podoabă în grădini, numită de popor rujă vânătă de toamnă. substantiv masculinaster
STELÍȚĂ, stelițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele păroase, cu flori dispuse în capitule, cele marginale albastre, iar cele centrale galbene; stelișoară (Aster amellus). – Stea + suf. -iță. substantiv masculinsteliță
astărésc și aster- v. tr. (d. astar). Rar azĭ. Căptușesc. temporarastăresc
astereálă, asterésc, V. astăr-. temporarastereală