asonant definitie

credit rapid online ifn

ASONÁNT, -Ă adj. Care produce asonanță, care este în asonanță. [Cf. it. assonante, fr. assonant]. adjectivasonant

ASONÁNT, -Ă adj. care produce asonanță. (< fr. assonant) adjectivasonant

credit rapid online ifn

*asonánt, -ă adj. (fr. assonant, d. lat. ássonans, -ántis, care e part. d. as-sonare, a se potrivi în sunet. V. sun, consonantă). Care se cam potrivește în sunet, deși nu rimează absolut: cuvinte asonante. adjectivasonant

asonánt adj. m., pl. asonánți; f. asonántă, pl. asonánte adjectivasonant

ASONÁNT, -Ă, asonanți, -te, adj. Care produce o asonanță. – Din fr. assonant. adjectivasonant

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiasonant

asonant  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asonant asonantul asonantă asonanta
plural asonanți asonanții asonante asonantele
genitiv-dativ singular asonant asonantului asonante asonantei
plural asonanți asonanților asonante asonantelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z