asociere definitie

credit rapid online ifn

ASOCIÉRE s.f. Acțiunea de a se asocia și rezultatul ei. [< asocia]. substantiv femininasociere

ASOCIÉRE, asocieri, s. f. Acțiunea de a (se) asocia și rezultatul ei. [Pr.: -ci-e-] substantiv femininasociere

credit rapid online ifn

asociére (-ci-e-) s. f., g.-d. art. asociérii; pl. asociéri substantiv femininasociere

ASOCIÉRE, asocieri, s. f. Acțiunea de a (se) asocia și rezultatul ei. [Pr.: -ci-e-] – V. asocia. substantiv femininasociere

ASOCIÉRE, asocieri, s. f. Acțiunea de a (s e) asocia și rezultatul ei. 1. Întovărășire, reunire. Cetățenilor Republicii Populare Romîne li se asigură dreptul de asociere în organizații obștești, în sindicate profesionale, uniuni cooperatiste, organizații de femei, de tineret, organizații sportive, asodații culturale, tehnice și științifice. CONST. R.P.R. 40. 2. Asociație (3). – Pronunțat: -ci-e-. substantiv femininasociere

asociá (asociéz, asociát), vb. – A se uni, a se grupa cu cineva. Fr. associer.Der. (din fr.) asociați(un)e, s. f.; asociaționism, s. n.; disocia, vb.; coasociat, s. m. verb tranzitivasocia

asocià v. 1. a lua sau a da de asociat; 2. fig. a împreuna; 3. a forma o asociațiune cu cineva. verb tranzitivasocià

ASOCIÁ vb. I. refl. 1. A se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. A se alătura (unei acțiuni, unei idei etc.); a urma. 3. A se lega, a se înlănțui (pe bază de asociații). [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. associer, it., lat. associare]. verb tranzitivasocia

ASOCIÁ vb. I. tr. a pune laolaltă, împreună. II. refl. 1. a se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. a se alătura. 3. a se lega (pe bază de asociații). (< fr. associer, lat. associare) verb tranzitivasocia

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se întovărăși, a se grupa în vederea unui scop comun. ♦ Refl. și tranz. A (se) alătura unei acțiuni, unei idei etc. [Pr.: -ci-a] – Fr. associer (lat. lit. associare). verb tranzitivasocia

asociá (a ~) (-ci-a) vb., ind. prez. 3 asociáză, 1 pl. asociém (-ci-em); conj. prez. 3 să asociéze; ger. asociínd (-ci-ind) verb tranzitivasocia

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. ♦ Refl. și tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu alții, la o acțiune, la o inițiativă etc. [Pr.: -ci-a] – Din fr. associer, lat. associare. verb tranzitivasocia

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. 1. (Cu sens reciproc) A se întovărăși, a se grupa (de obicei pe baza unor condiții stabilite) în vederea unui scop comun. Ajutorul acordat de S.M.T. țăranilor sărad și mijlocași care se asodază in tovărășii sau cooperative de muncă agricolă trebuie să fie însoțit de sfaturi și îndrumări practice pentru ridicarea nivelului agrotehnic. REZ. HOT. I 101. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. « cu » sau «la », mai rar în dativ) A se alătura unei acțiuni, unei idei etc. Mă asociez propunerii făcute de tovarășul care a vorbit înaintea mea. ◊ Tranz. Probabil că a moștenit cherestegia de la tatăl său ori de la stăpînul său care, la un moment dat, l-a asociat la afacere. IBRĂILEANU, S. 41. – Pronunțat: -ci-a. verb tranzitivasocia

*asociéz v. tr. (lat. associare, d. socius, soț). Fac asociat, coleg, tovarăș. Unesc, pun la un loc. Fig. Leg: asociez ideile. V. refl. Intru în societate, formez o asociațiune, mă întovărășesc. verb tranzitivasociez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiasociere

asociere  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asociere asocierea
plural asocieri asocierile
genitiv-dativ singular asocieri asocierii
plural asocieri asocierilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z