asfalt definitie

ASFÁLT s.n. Amestec natural sau artificial de bitum cu alte materiale minerale, întrebuințat mai ales la pavarea drumurilor. [Pl. -turi. / < fr. asphalte, cf. lat. asphaltus, gr. asphaltos]. substantiv neutru asfalt

ASFÁLT s. n. 1. rocă sedimentară, solidă, neagră, dintr-un amestec de bitum cu alte materiale minerale, în special pentru asfaltarea drumurilor. 2. orice îmbrăcăminte rutieră pe bază de bitum. (< fr. asphalte, lat. asphaltus, gr. asphaltos) substantiv neutru asfalt

ASFÁLT, asfalturi, s. n. Amestec de bitum cu materiale minerale, întrebuințat mai ales la pavarea drumurilor. – Fr. asphalte. substantiv neutru asfalt

!asfált s. n., (sorturi) pl. asfálturi substantiv neutru asfalt

asfalt n. 1. un fel de smoală solidă cu care se aștern stradele; 2. trotoar cu asfalt. substantiv neutru asfalt

*asfált n. (vgr. ásphalios, f., bitum). Un fel de smoală care, amestecată cu nisip, petriș și var, servește la pavat. substantiv neutru asfalt

ASFÁLT, (3) asfalturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, brună-neagră, formată prin bituminizarea unor substanțe organice sau prin oxidarea și polimerizarea petrolului. 2. Amestec de bitum cu materiale minerale, întrebuințat mai ales la pavarea drumurilor. ♦ Drum, loc asfaltat. 3. Tip de asfalt (2). – Din fr. asphalte. substantiv neutru asfalt

ASFÁLT, asfalturi, s. n. Amestec natural sau artificial de bitum cu materiale minerale, întrebuințat în industrie și la pavarea drumurilor. V. b i t u m, smoală, pavaj. Bedros se uita... la asfaltul luciu, negru, cu firișoare de aur în lumina farurilor. DUMITRIU, N. 269. Mîna ta bună, puternică, Zilnica ta muncă ți-o știu, Și pasul pe-asfaltul orașului, Și tihna din ceasul tîrziu. CASSIAN, H. 20. [Lucrătorii] se servesc de aparate electrice, ca cele de spart asfaltul străzilor. SAHIA, U.R.S.S. 15. Ca niște ritmice ciocane Răsună pașii pe asfalt. TOPÎRCEANU, B. 66. substantiv neutru asfalt

a avea tocuri de asfalt expr. (iron. – d. prostituate) a acosta clienții pe stradă substantiv neutru aaveatocurideasfalt

a se lipi ca asfaltul de flegmă / ca mucii de chiuvetă expr. (adol., vulg.) a urmări (pe cineva) cu insistență, a nu lăsa în pace (pe cineva). substantiv neutru aselipicaasfaltuldeflegmă