asamblare definitie

credit rapid online ifn

ASAMBLÁRE s.f. Acțiunea de a asambla și rezultatul ei. [< asambla]. substantiv femininasamblare

ASAMBLÁRE s.f. 1. Acțiunea de a asambla. 2. (Inform.) Operația de traducere în limbaj de mașină a unui program de către asamblor (2). (din asambla) substantiv femininasamblare

credit rapid online ifn

ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. Acțiunea de a asambla. substantiv femininasamblare

asambláre s. f., g.-d. art. asamblắrii; pl. asamblắri substantiv femininasamblare

ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. 1. Acțiunea de a asambla și rezultatul ei. 2. (Inform.) Translatare a unui program, scris în limbaj simbolic, într-o formă direct executabilă (în cod mașină) de către un calculator numeric. – V. asambla. substantiv femininasamblare

ASAMBLÁRE, asamblări, s. f. Acțiunea de a a s a m b l a; operație prin care se reunesc, se îmbină, se fixează două sau mai multe piese, mecanisme etc. substantiv femininasamblare

ASAMBLÁ vb. I. tr. A reuni, a îmbina (piese, hărți etc.). [< fr. assembler]. verb tranzitivasambla

ASAMBLÁ vb. tr. 1. a reuni, a îmbina două sau mai multe piese, segmente. 2. (inform.) a efectua o asamblare. (< fr. assembler) verb tranzitivasambla

asamblá (a ~) vb., ind. prez. 3 asambleáză verb tranzitivasambla

ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. T r a n z. (Cu privire la două sau mai multe piese, mecanisme etc.) A reuni, a fixa, a îmbina. verb tranzitivasambla

ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. – Fr. assembler. verb tranzitivasambla

ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. – Din fr. assembler. verb tranzitivasambla

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiasamblare

asamblare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asamblare asamblarea
plural asamblări asamblările
genitiv-dativ singular asamblări asamblării
plural asamblări asamblărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z