ARZÓS, -OÁSĂ, arzoși, -oase, adj. (Rar) Arzător3. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -os. adjectivarzos
arzós, -oásă adj. Vechĭ. Rar. (Dos. Pan). Arzător, înflăcărat. adjectivarzos
arzos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | arzos | arzosul | arzoasă | arzoasa |
plural | arzoși | arzoșii | arzoase | arzoasele | |
genitiv-dativ | singular | arzos | arzosului | arzoase | arzoasei |
plural | arzoși | arzoșilor | arzoase | arzoaselor |