ARTIODACTÍL, -Ă I. adj. (despre animale) cu degete perechi; paricopitat. II. s. n. pl. paricopitate. (< fr. artiodactyle/s/) adjectivartiodactil
*artiodáctil și -íl, -ă adj. (d. vgr. ártios, cu soț, păreche [!], și dáktylos, deget). Zool. Cu degetele cu soț, bisulcat. S. n., pl. e. Animal mamifer care are la picĭoare degete (copite) părechĭ, ca bou, ipopotamu. V. mamifer, perisodactil. adjectivartiodactil
artiodactíl1 (-ti-o-) adj. m., pl. artiodactíli; f. artiodactílă, pl. artiodactíle adjectivartiodactil
artiodactíl2 (-ti-o-) s. n., pl. artiodactíle adjectivartiodactil
ARTIODACTÍL, -Ă, artiodactili, -e, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Ordin de animale mamifere erbivore care au picioarele cu două degete dezvoltate și cu două degete mici; (și la sg.) animal din acest ordin. 2. Adj. Care aparține artiodactilelor (1), specific artiodactilelor. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. artiodactyle. adjectivartiodactil
ARTIODACTÍLE s.n.pl. Ordin de mamifere erbivore ungulate, având la fiecare picior un număr egal de degete; paricopitate; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. artiodactil. / < fr. artiodactyles, cf. gr. artios – pereche, daktylos – deget]. adjectivartiodactile
artiodactil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | artiodactil | artiodactilul | artiodactilă | artiodactila |
plural | artiodactili | artiodactilii | artiodactile | artiodactilele | |
genitiv-dativ | singular | artiodactil | artiodactilului | artiodactile | artiodactilei |
plural | artiodactili | artiodactililor | artiodactile | artiodactilelor |