artimon definitie

credit rapid online ifn

ARTIMÓN s.n. Catargul de la pupă al unei nave. [Pl. -onuri, -oane. / cf. fr. artimon, it. artimone]. substantiv neutruartimon

ARTIMÓN s. n. catarg de la pupă al unei nave. (< fr. artimon, it. artimone) substantiv neutruartimon

credit rapid online ifn

artimon n. catartul dinapoi al corăbiei. substantiv neutruartimon

ARTIMÓN, artimonuri, s. n. Catarg de la pupa unei nave cu pânze care are mai mulți arbori. [Pl. și: artimoane] – Din fr. artimon. substantiv neutruartimon

artimón s. n., pl. artimónuri/artimoáne substantiv neutruartimon

*artimón n., pl. oane (fr. artimon, it. artimóne). Mar. Catargu din apoĭ al corăbiiĭ. substantiv neutruartimon

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiartimon

artimon  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular artimon artimonul
plural artimoane artimoanele
genitiv-dativ singular artimon artimonului
plural artimonuri artimoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z