aromatizare definitie
AROMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a aromatiza. ♦ Transformare prin diferite procedee a unei hidrocarburi parafinice într-o hidrocarbură aromatică. [< aromatiza]. substantiv feminin aromatizare
aromatizáre s. f., g.-d. art. aromatizắrii; pl. aromatizắri substantiv feminin aromatizare
AROMATIZÁRE, aromatizări, s. f. Faptul de a aromatiza. – V. aromatiza. substantiv feminin aromatizare
AROMATIZÁ vb. I. tr. A da (unei substanțe) miros plăcut, adăugându-i aromate. [< fr. aromatiser, cf. lat.t. aromatisare]. verb tranzitiv aromatiza
AROMATIZÁ vb. tr. 1. a da (unei substanțe) miros plăcut, cu aromate. 2. a transforma într-o hidrocarbură aromatică. (< fr. aromatiser, lat. aromatizare) verb tranzitiv aromatiza
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor. – Fr. aromatiser (lat. lit. aromatizare). verb tranzitiv aromatiza
aromatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 aromatizeáză verb tranzitiv aromatiza
aromatizà v. a parfuma cu aromate. verb tranzitiv aromatizà
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. A da un miros (sau un gust) plăcut unei substanțe, amestecînd-o cu aromate. verb tranzitiv aromatiza
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. 1. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor1. 2. A obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică. – Din fr. aromatiser, lat. aromatizare. verb tranzitiv aromatiza
*aromatizéz v. tr. (vgr. aromatizo). Amestec cu aromate, parfumez. verb tranzitiv aromatizez
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului aromatizare
| aromatizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | aromatizare | aromatizarea |
| plural | aromatizări | aromatizările | |
| genitiv-dativ | singular | aromatizări | aromatizării |
| plural | aromatizări | aromatizărilor | |