armurare definitie

credit rapid online ifn

armurár n. (d. arm, armurĭ). Dalac (pústula maligna). S. m. Un fel de scaĭ (cárdus marianus) întrebuințat de popor contra boaleĭ cu acelașĭ nume. – Boala se maĭ numește și armurare (f.) și armurăriță (f.), pl. e. substantiv femininarmurar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiarmurare

armurare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular armurare armurarea
plural armurări armurările
genitiv-dativ singular armurări armurării
plural armurări armurărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z