armonist definitie

credit rapid online ifn

ARMONÍST, -Ă s.m. și f. 1. Specialist în știința armoniei. 2. Cântăreț din armonică. [Cf. germ. Harmonist, fr. harmoniste, it. armonista]. substantiv masculin și femininarmonist

ARMONÍST, -Ă s. m. f. 1. specialist în știința armoniei. 2. cântăreț din armonică (1). (< fr. harmoniste) substantiv masculin și femininarmonist

credit rapid online ifn

ARMONÍST, -Ă, armoniști, -ste, s. m. și f. 1. Persoană care cunoaște armonia1 (2). 2. Persoană care cântă din armonică. – Fr. harmoniste. substantiv masculin și femininarmonist

*armoníst, -ă s. (d. armonie; fr. harmoniste). Care știe legile armoniiĭ. Cîntăreț din armonică. substantiv masculin și femininarmonist

armoníst (rar) s. m., pl. armoníști substantiv masculin și femininarmonist

ARMONÍST, -Ă, armoniști, -ste, s. m. și f. (Rar) 1. Persoană specializată în teoria armoniei1. 2. Persoană care cântă din armonică. – Din fr. harmoniste. substantiv masculin și femininarmonist

ARMONÍST, -Ă, armoniști, -ste, s. m. și f. 1. Persoană care cunoaște știința armoniei. 2. Persoană care cîntă din armonică. Armonistul orb se ridica in picioare, înfoindu-și armonica mai tare. CAM1LAR, N. II 85 substantiv masculin și femininarmonist

armonístă (rar) s. f., g.-d. art. armonístei; pl. armoníste substantiv masculin și femininarmonistă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiarmonist

armonist  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular armonist armonistul armonistă armonista
plural armoniști armoniștii armoniste armonistele
genitiv-dativ singular armonist armonistului armoniste armonistei
plural armoniști armoniștilor armoniste armonistelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z