armie definitie

ÁRMIE, armii, s. f. (Înv., azi livresc) Armată, oaste. – Rus. armija. substantiv femininarmie

ármie f. (rus. ármiĭa, germ. armee, d. fr. armée). Sec. 19. Rar. Armată. substantiv femininarmie

ármie (înv.) (-mi-e) s. f., art. ármia (-mi-a), g.-d. art. ármiei; pl. ármii, art. ármiile (-mi-i-) substantiv femininarmie

armie f. armată (arhaism întrebuințat în poezie); armia maghiară țara a ’nvălit BOL. armii grele de furnici EM. [Rus. ARMIĬA (din fr. armée)]. substantiv femininarmie

ÁRMIE, armii, s. f. (Înv.) Armată (1). – Din rus. armiia. substantiv femininarmie

ÁRMIE, armii, s. f. (Învechit, azi numai livresc) Armată, oaste. Peste-un ceas păgînătatea e ca pleava vînturată. Acea grindină-oțelită înspre Dunăre o mînă, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia romînă. EMINESCU, O. I 148. Îți scriu aceste rînduri dintr-o pădure plină de zăpadă, unde ne-am retras după o luptă grozavă cu armia generalului Verder. ALECSANDRI, T. 1299. Dar cine se aude Și ce este ăst sunet? Ce oameni sau ce armii și ce repede pas? ALEXANDRESCU, P. 27. ◊ Fig. Uraganul își mina cumplitele armii de nouri pe deasupra și umplea cîmpiile de freamăt. SADOVEANU, O. III 76. substantiv femininarmie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiarmie

armie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular 'armie 'armia
plural 'armii 'armiile
genitiv-dativ singular 'armii 'armiei
plural 'armii 'armiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z