arhiloc definitie

ARHILÓC s.m. Vers al poeziei latine și grecești, prezentând două variante : mare arhiloc = vers compus din șapte picioare, dintre care primele patru sunt dactili (sau spondei) și ultimele trei sunt trohei ; mic arhiloc = vers format din trei picioare, cu doi dactili și o silabă. [Cf. lat. archilochium, gr. archilocheios < Archilochos – poet liric grec din antichitate]. substantiv neutruarhiloc

ARHILÓC s. n. vers antic prezentând două variante: mare ~ = vers din patru dactili (sau spondei) și trei trohei; mic ~ = vers din trei picioare, cu doi dactili și o silabă. (< lat. archilochium) substantiv neutruarhiloc

arhilóc s. n., pl. arhilocuri; adj. m., pl. -; f. arhilocă, pl. - substantiv neutruarhiloc

arhilóc s. n., pl. arhilócuri substantiv neutruarhiloc

ARHILÓC, arhilocuri, adj. (În sintagma) Vers arhiloc (și substantivat, n.) = vers antic format din șapte sau din trei picioare. – Din n. pr. Arhiloc. substantiv neutruarhiloc